Sufletul a primit atâtea definiții de-a lungul istoriei, încât este aproape imposibil, din perspectiva acestora, să spunem cu precizie ceva valabil despre el. Totuşi, majoritatea teoriilor îl abordează în cadrul dualităţii corp-suflet, considerîndu-l ca fiind partea imaterială, eternă a omului, identificându-l, pe rând, cu conștiința, inconștientul, sinele, personalitatea, gândirea, voința, libertatea, viața, etc.
Nu voi pune în discuție nici una din aceste definiții, nici nu voi spune pe care o consider cea corectă, ci voi încerca să răspund la întrebarea dacă sau în ce fel există suflet. Ţinând cont de definițiile amintite, aş putea spune că sufletul este ceva deosebit de trup sau că, cel mult, trupul îl influențează doar într-o mică parte.
Dar ipoteza mea, în favoarea căreia sper să aduc un argument convingător, este că trupul și sufletul sunt, în ultimă instanţă, același lucru, fiindcă numai astfel, prin modificările aduse trupului, se poate influența spiritul.
În general, spunem că sufletul se manifestă atunci când avem anumite sentimente, emoții, când gândim, când luăm decizii, când avem libertatea de a alege și când alegem ceea ce vrem noi. Aşadar, stările de anxietate, de depresie, de tristețe sunt niște manifestări ale sufletului. Acesta este trist sau deprimat din cauza unor evenimente externe, dar durerea rămâne internă, de obicei irațională și de necontrolat prin mijloacele rațiunii sau ale voinței. De aici s-ar putea deduce că sufletul este ceva distinct de trup, care nu ascultă de ceea ce este mai bine pentru acesta și, câteodată, determinând omul să acţioneze chiar împotriva existența lui (vezi cazurile de sinucidere).
Dar atunci cum se explică că există medicamente, care pot remedia aceste stări, şi care, în general, îți pot influența starea de bine sau de rău? Depresia, angoasa, panica, probleme care țin eminamente de starea ta interioară, pot fi atenuate sau chiar rezolvate prin administrarea unor medicamente, care țin în frâu trăirile acestea negative. Astfel, sufletul aflat în suferință este tratat exact ca și trupul, prin remedii fizice, care funcționează la fel, adică prin localizarea cauzei și prin tratarea ei. Iar această cauză este în mod evident una fiziologică, odată ce poate fi înlăturată acţionând asupra organismului.
Dar dacă starea mea sufletească poate fi controlată prin mijloace externe, în ce mai constă atunci libertatea voinței mele, unde încep și unde se termină propriile mele decizii, neinfluențate de nimic?
Dacă fericirea sau nefericirea mea pot trece una în cealaltă ca urmare a modificărilor biologice produse de anumite pastile, atunci înseamnă că o unică schimbare a modului de a funcționa a organismului (celula X și-a modificat forma, de exemplu) poate să îmi schimbe tot ce îmi place sau displace la un moment dat, opiniile, puterea de decizie, voința, într-un cuvânt: personalitatea; mă poate face să îmi schimb punctul de vedere pe care până atunci îl susțineam cu ardoare și de care eram absolut convins, iar odată schimbat modul de a privi lumea, eu pot să îmi schimb religia, credințele, maniera în care privesc acum persoanele din jurul meu, şi chiar felul în care mă raportez la mine însumi.
Dar atunci cum să mai justificăm existența distinctă de corp a acestui suflet, pe care îl putem influența prin mijlocirea trupului, ce sugerează faptul că el, sufletul, poate fi atins pe cale senzorială?
Nu ne mai rămâne decât să admitem că sufletul nostru, acel ceva pe care noi îl credem de obicei independent de orice materie, face parte integrantă din propria noastră alcătuire materială, și, de aceea, orice schimbare adusă corpului meu atrage după sine modificări în privința modului în care eu privesc lumea și pe mine însumi. Sufletul este deci rezultat şi, totodată, element al unui organism extraordinar de complex care, prin funcționarea lui corectă, produce mintea, gândirea noastră, modul în care simțim şi ne raportăm la tot ceea ce este în noi şi dincolo de noi. De aceea, atunci când ”sufletul” nostru este bolnav, nu avem altceva mai înţelept de făcut decât să tratăm corpul, iar acesta, cel mai probabil, va fi vindecat.